Pagina de început

Cuvânt înainte

 

Despre Arcani

Revista „Arcinna

Revista „Glasul Jaleşului”

Albume de imagini:

Comuna Arcani

Imagini din muzeu

Impresii vizitatori

 

NOUTĂȚI : Anul 2018

Film la Arcani:

O NUNTĂ LA OLTENI

Mori cu ciuturi

FIȘA OBIECTIVELE TURISTICE

cIMeC

 – preluare la MUZEUL ETNOGRAFIC „GRIGORE PUPĂZĂ” –

Comuna ARCANI, Judeţul Gorj

 

ETNOMON - Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România

 

Copyright: cIMeC şi Asociaţia Muzeelor în Aer Liber din România - 1999-2011

 

Din Muzeu: Complexul Naţional Muzeal "ASTRA" – Sibiu http://monumente-etnografice.cimec.ro/

 

Sector muzeal: Tehnici şi mijloace pentru prelucrarea produselor animale şi vegetale în scop alimentar

Grupare tematică: Morărit

 Face parte din ansamblul:

Moară cu trei roţi orizontale ("ciuturi")

 

http://monumente-etnografice.cimec.ro/muzee-in-aer-liber.asp?ID=07839E5E7F074C8BB11CBC1615B47178

 

Categoria:

INSTALAŢII

Tipul instalaţiei: Moară cu trei ciuturi

Categoria instalaţiei: Instalaţie pentru prelucrarea cerealelor

 

Denumirea în muzeu:

   Moară cu trei ciuturi

 

Etnia: români

Zona etnografică: Gorj

Provenienţa: Arcani, com. Arcani, jud. Gorj

 

Descriere

Instalaţie pentru prelucrarea cerealelor; energie hidraulică

 

Energia folosită: Energie hidraulică

Tipul de acţionare: Apă dirijată prin scoc spre ciutură

Mod de transmisie: Direct prin fus de la ciutură la piatra mobilă

Forţa mecanică: Ciutura prin fus pune în mişcare piatra mobilă

Stare de conservare: Foarte bună

Autorul fişei: Remus Iancu

Data: 03.10.1998

 

 

ANSAMBLU


Tip ansamblu: Moară

Denumirea în muzeu:

   Moară cu trei roţi orizontale ("ciuturi")


Ansamblul este format din:

 

Instalaţia Moară cu trei ciuturi

 

Moară cu trei ciuturi; Arcani, com. Arcani, jud. Gorj; Complexul Naţional Muzeal "ASTRA" - Sibiu; Categoria INSTALAŢII

Instalaţia Moară cu trei ciuturi

 

Moară cu trei ciuturi; Arcani, com. Arcani, jud. Gorj; Complexul Naţional Muzeal "ASTRA" - Sibiu; Categoria CONSTRUCŢII

Construcţia Moară cu trei ciuturi

 

Etnia : români
Zona etnografică: Gorj
Provenienţa :
Arcani, com. Arcani, jud. Gorj
Datare : începutul secolului al XX-lea; 1901 - 1920
Bibliografie

Ghidul Muzeului Tehnicii Populare, ed. 1974 p. 83-85 ed.1986, p.114-115

Civilizaţie milenară românească în Muzeul Astra Sibiu 1995, p.116-118
Autorul fişei:  Remus Iancu

 

 

Fragmente interesante de la morile din Racoți, Izvarna, Pocruia și Sohodol

Nicolae N. Tomoniu - Monografia oraşului Tismana, volumul al II-lea

Ed. rev.. - Tismana : Semănătorul, 2016-2017,  2 vol.

ISBN 978-606-93782-5-0  Vol. 2. - 2017. - Index. - ISBN 978-606-93782-9-8

Din CAPITOLUL 4 - ECHIPAREA TEHNICĂ A HABITATULUI

REALITĂȚLE ECONOMICE ȘI SOCIALE ÎN SECOLELE XIV-XVIII

 

Pagina 129

4.1 Instalații tehnice cu apă în sec. XIV-XVII, moară de măcinat făina.

Diverse mori care nu s-au mai reabilitat, excepție fiind moara Izvarna.

 

 

Folosirii ingenioasă a forţei hidraulice în instalaţiile tehnice tradiţionale româneşti. Roţile unei mori pentru rotirea o piatră pentru a măcina făină. Apa împinsă direct axului orizontal (imaginile dreapta) iar dinții unui alt ax, rotește vertical piatra de făină (imaginea mijloc și stânga). Imagini Nicolae N. Tomoniu

 

 

 

Trei imagini din satul Racoți, orașul Tismana, moara vechi s-a distrus. Cu reabilitare, muzeu ar putea aduce bani buni turiștilor.

 

 

Stânga: Coșul și piatra de moară de la Izvarna-Tismana.  Mijloc și dreapta: satul Pocruia, orașul Tismana

Moara cu două ciuturi de la Izvarna-Tismana care este și  în funcțiune alimentând apă cu râul Orlea

Moara de la Pocruia s-a distrus prin amenajarea râului pentru inundații.

Paginile 70-71

 

http://www.tismana.ro/primariatismana/hidroel_fichiers/image004.jpg„Ideea folosirii cursurilor de apă a dat naştere la invenţii din cele mai vechi timpuri, începutul pierzându-se în negura vremurilor. Dinainte de epoca stăpânirii romane, geţii construiseră mori şi pive pentru măcinarea minereurilor sau prelucrarea lânii. Imagine: Moara şi gaterul din 1939, de la Izvarna

Morile Tismanei au urmat o evoluţie asemenea bisericilor. Cele din secolul trecut, înlocuiesc pe altele mult mai vechi şi aşa mai departe. Cele mai vechi mori se află în satele Sohodol şi Izvarna. Vă prezentăm mai jos moara şi gaterul de la „bâlbăros”, izvorul cel mare al Izvarnei. Imaginea a fost luată în 1939 de  istoricul Ion Conea. Astăzi acestea nu mai există, aici se află acum staţia de captare pentru alimentarea cu apă a oraşului Craiova.

 

Două ciuturi în satul Izvarna și Moara cu o ciutură de la Sohodul

Moara vechi din Izvarna se păstrează. La Sohodol, moara nu se mai folosește azi. Iată imaginile, în stânga, moara de la Izvarna si în dreapta, „Moara cu butoaie” de la Sohodol monument de tehnică populară dobândită timp de milenii. Ele fac parte din obiectele de patrimoniu ale Tismanei şi sunt vizitate de mulţi turişti.

 

    image007

 

 
Scrieţi conducerii Muzeul Arcani,
Daţi-vă cu părerea, posta@muzeularcani.ro
  

Inapoi la: www.muzeularcani.ro

 

---

 Cititi ZIARELE de astazi: Clic aici 

Prognoza vremii la INMH: Clic aici

Ultimele rezultate de la Loteria Romana: Clic aici

---

Calendar azi:

 

---

Copyright © Muzeul Etnografic Arcani – Gorj

În parteneriat cu Asociația Semănătorul Tismana

Realizator site: Nicu N. Tomoniu